La începutul erei triasice, în urmă cu circa 240 de milioane de ani, toată suprafața de uscat a Pământului forma un singur continent uriaș, pe care astăzi îl numim ”Pangeea”. Acest super-continent era înconjurat de un super-ocean, cunoscut sub numele de ”Panthalassa”. Clima a fost rece la început, dar apoi s-a încălzit și au apărut anotimpurile, ceea ce a dus la diversificarea vegetației. Aceasta a permis primilor dinozauri, mamifere și pterozauri să evolueze.
Copaci asemănători coniferelor și sagotieri punctau un peisaj unde reptile mici asemănătoare șopârlelor trăiau alături de reptile asemănătoare mamiferelor și de amfibieni uriași care populau râurile. Pe măsură ce reptilele primitive s-au răspândit au apărut primii dinozauri. Transformări simple ale oaselor picioarelor le-au permis să alerge mai repede, pe două picioare în loc de patru. Pterozaurii ("șopârle cu aripi") dețin un loc special în istoria vieții pe pământ: acestea au fost primele creaturi, altele decât insectele, care au populat cu succes înălțimile cerului. Acești zburători aveau coaste mobile pe părțile laterale ale corpului, vele și patagiu din piele folosite ca aripi. Primii dinozauri zburători au fost pterozaurienii care de-a lungul perioadei Triasicului (între 245-208 milioane ani - 37 de milioane de ani) s-au transformat în zburători activi, evoluând în numeroase specii care pana acum 65 milioane de ani au stăpânit cerul.
În 2012, în Sebeș-Gold, în bazinul Transilvaniei, oamenii de știință au descoperit scheletul fosilizat a unui nou tip de pterosaur de talie medie, care a trăit acum aproximativ 68 de milioane de ani și ale căror aripi aveau o anvergură de aproape trei metri. Specialiștii au decis ca noul tip de reptilă zburătoare să se numească de acum înainte ”Eurazhdarcho langendorfensis” și au afirmat că această viețuitoare a făcut parte dintr-un grup de pterozauri denumit ”Azhdarchidae”. Bazinul Sebeș-Gold din Transilvania este cunoscut arheologilor datorită varietății fosilelor din ”Cretacicul Tarziu” care au fost găsite aici. Printre acestea se numara ”crocodylomorphs” - o rudă antică a crocodililor, mai multe mamifere, broaște țestoase, ”dromaeosaurul Balaur” și ”sauropodul pitic - Magyarosaurus dacus”. Nu este prima data când o reptilă din grupul ”azharchidelor” este găsită în România.
Scheletul unui ”Hatzegopteryx thambema”, un ”azhdarchid” gigant, cu o anvergură a aripilor de 10 metri, a fost descoperit în Hațeg, Hunedoara. În această zonă, în ultimii 11 ani, arheologii romani au descoperit peste 20 de un cuiburi de păsări preistorice cu ouă, vechi de aproximativ 68 de milioane de ani. Românul nostru, veșnic inventiv, după ce a văzut asemenea năzdrăvănii ieșind din pământ, a trecut la afacerile cu ouă de dinozaur. Chiar dacă nu sunt din aur, ele valorează sute de mii de euro. Căutătorii de comori le știu bine prețul. Din ținutul Hațeg provin și ouăle de dinozaur descoperite la un colecționar din Italia. Italianul a găsit un anunț pe internet care semnala vânzarea a trei ouă de… dinozaur. A venit în Romania, le-a cumpărat cu 500.000 de euro, le-a ascuns în mașină și, fericit, s-a întors în țara lui. Aceeași pagină de internet le-a dat indicii și arheologilor care au înțeles că anunțul de vânzare nu era o glumă.
În alte părți ale lumii, cum de exemplu este India, un asemenea ou (cu diametru de circa 13-20 de centimetri) a fost vândut cu nouă dolari. Geologii au descoperit sute de ouă de dinozaur fosilizate de acum 65 de milioane de ani în regiunea indiană Tamil Nadu. Potrivit specialiștilor, pe piața internațională, un astfel de ou, care este din perioada cretacică, are o valoare de aproximativ 190.000 de dolari. Situl arheologic se întinde pe o suprafață de aproximativ 89 de hectare, iar cercetătorii spun că aici sute de cuiburi de dinozauri. Indienii vând acum cuiburi întregi de dinozaur. Dar să ne întoarcem la italianul nostru. Pe baza informațiilor furnizate de atașații de interne români din Italia, carabinierii italieni au descoperit în casa colecționarului italian, din localitatea San Candido, Bolzano, cele trei ouă răpite din Hațeg. La adresa respectivă, alături de ouăle dinozaurilor pitici au mai fost găsite alte 6.000 asemenea obiecte prețioase, multe dintre acestea fiind pe lista obiectelor dispărute ori furate.
Copaci asemănători coniferelor și sagotieri punctau un peisaj unde reptile mici asemănătoare șopârlelor trăiau alături de reptile asemănătoare mamiferelor și de amfibieni uriași care populau râurile. Pe măsură ce reptilele primitive s-au răspândit au apărut primii dinozauri. Transformări simple ale oaselor picioarelor le-au permis să alerge mai repede, pe două picioare în loc de patru. Pterozaurii ("șopârle cu aripi") dețin un loc special în istoria vieții pe pământ: acestea au fost primele creaturi, altele decât insectele, care au populat cu succes înălțimile cerului. Acești zburători aveau coaste mobile pe părțile laterale ale corpului, vele și patagiu din piele folosite ca aripi. Primii dinozauri zburători au fost pterozaurienii care de-a lungul perioadei Triasicului (între 245-208 milioane ani - 37 de milioane de ani) s-au transformat în zburători activi, evoluând în numeroase specii care pana acum 65 milioane de ani au stăpânit cerul.
În 2012, în Sebeș-Gold, în bazinul Transilvaniei, oamenii de știință au descoperit scheletul fosilizat a unui nou tip de pterosaur de talie medie, care a trăit acum aproximativ 68 de milioane de ani și ale căror aripi aveau o anvergură de aproape trei metri. Specialiștii au decis ca noul tip de reptilă zburătoare să se numească de acum înainte ”Eurazhdarcho langendorfensis” și au afirmat că această viețuitoare a făcut parte dintr-un grup de pterozauri denumit ”Azhdarchidae”. Bazinul Sebeș-Gold din Transilvania este cunoscut arheologilor datorită varietății fosilelor din ”Cretacicul Tarziu” care au fost găsite aici. Printre acestea se numara ”crocodylomorphs” - o rudă antică a crocodililor, mai multe mamifere, broaște țestoase, ”dromaeosaurul Balaur” și ”sauropodul pitic - Magyarosaurus dacus”. Nu este prima data când o reptilă din grupul ”azharchidelor” este găsită în România.
Scheletul unui ”Hatzegopteryx thambema”, un ”azhdarchid” gigant, cu o anvergură a aripilor de 10 metri, a fost descoperit în Hațeg, Hunedoara. În această zonă, în ultimii 11 ani, arheologii romani au descoperit peste 20 de un cuiburi de păsări preistorice cu ouă, vechi de aproximativ 68 de milioane de ani. Românul nostru, veșnic inventiv, după ce a văzut asemenea năzdrăvănii ieșind din pământ, a trecut la afacerile cu ouă de dinozaur. Chiar dacă nu sunt din aur, ele valorează sute de mii de euro. Căutătorii de comori le știu bine prețul. Din ținutul Hațeg provin și ouăle de dinozaur descoperite la un colecționar din Italia. Italianul a găsit un anunț pe internet care semnala vânzarea a trei ouă de… dinozaur. A venit în Romania, le-a cumpărat cu 500.000 de euro, le-a ascuns în mașină și, fericit, s-a întors în țara lui. Aceeași pagină de internet le-a dat indicii și arheologilor care au înțeles că anunțul de vânzare nu era o glumă.
În alte părți ale lumii, cum de exemplu este India, un asemenea ou (cu diametru de circa 13-20 de centimetri) a fost vândut cu nouă dolari. Geologii au descoperit sute de ouă de dinozaur fosilizate de acum 65 de milioane de ani în regiunea indiană Tamil Nadu. Potrivit specialiștilor, pe piața internațională, un astfel de ou, care este din perioada cretacică, are o valoare de aproximativ 190.000 de dolari. Situl arheologic se întinde pe o suprafață de aproximativ 89 de hectare, iar cercetătorii spun că aici sute de cuiburi de dinozauri. Indienii vând acum cuiburi întregi de dinozaur. Dar să ne întoarcem la italianul nostru. Pe baza informațiilor furnizate de atașații de interne români din Italia, carabinierii italieni au descoperit în casa colecționarului italian, din localitatea San Candido, Bolzano, cele trei ouă răpite din Hațeg. La adresa respectivă, alături de ouăle dinozaurilor pitici au mai fost găsite alte 6.000 asemenea obiecte prețioase, multe dintre acestea fiind pe lista obiectelor dispărute ori furate.
.jpg)
