Geometria începe de-acolo
unde pasc turmele de oi cuantice,
spunea străbunicul,
și unde păstori matriceali
mână spre piscuri înalte
cerul pătrat, abstract,
brutari de cerneală primordială
care învârt ruleta genetică.
Cerul de dimineață este indian,
cerul de prânz este englez,
cerul de seară este românesc,
sau nu! E ca în principul vaselor
comunicante, cât cer, atâta Dumnezeu,
sau invers!
Ieri, în timp ce oamenii așteptau apocalipsa,
o femeie a fost condamnată
la moarte fiind învinovățită
de spionaj fetal!
Bing, bang, bing, bang,
cornul sonic al Lunii bate
în ușa universului,
sunet și anti-sunet.
Ecluzele sângelui se rup,
justiția oarbă cade sub
balanța de aur a ADN-ului,
pomul se prăbușește pe dedesubt,
ramurile însângerate nu trebuie
lăsate să se aplece,
rodul adoarme ca un prunc interzis.
La marginea oglinzii începe
anti-oglinda,
materia care nu oglindește decât
pe sine, ca-interiorul apei,
ah, aluatul!
și mama a croșetat, la acest aluat,
și tata,
și prietenii.
Petru Mihai Sacu – vol. Matrice subliminală
.jpg)
